Patru criterii pentru alegerea unei camere video de supraveghere

   În epoca actuală, suntem bombardaţi zi de zi cu informaţii din diverse domenii de activitate şi nu de puţine ori suntem puşi în situaţia tot mai dificilă de a face anumite alegeri.
   Din acest motiv ne-am găndit să venim în întămpinarea ta, şi să-ţi prezentăm patru criterii de bază pentru a alege camera video de supraveghere potrivită locaţiei tale:


   1. Amplasare cameră video exterior versus interior
Deşi pare putin important, locul amplasării camerei video îţi poate influenţa negativ performanţa chiar dacă respecţi criteriile de selecţie de mai jos.
   Camerele video de exterior se deosebesc de camerele video de interior prin două elemente constructive:
   a) Carcasele sunt asamblate etanş astfel încăt să nu poate pătrunde apa sau zăpada (codificarea tehnică a caracteristicii este IP66);
   b) Sunt construite să poată rezista la temperaturi între -100C si +500C.
   Regulă: Camerele video de exterior se pot monta şi în interiorul unei clădiri, varianta inversă însă nu este recomandată.
   2. Rezoluţia
   Rezoluţia este o masură a clarităţii sau a gradului de detaliere a unei imagini digitale şi se masoară în pixeli.
   O astfel de imagine poate avea diferite forme geometrice – pătrat, dreptunghi – şi are o anumită dimensiune: lungime x lăţime.
   De exemplu, o cameră video FULL HD are dimensiunea imaginii: 1920 x 1080 = 2.073.600 de pixeli. Dacă transformăm în megapixeli şi renunţăm la doua zecimale, vom putea spune că avem o imagine cu rezoluţia de 2 Mp ( adică o imagine FULL HDrezoluţie Blue-Ray ).
   În momentul în care vrei să achiziţionezi o cameră video de supraveghere trebuie să răspunzi la întrebarea: Ce vrei să vezi?
   Răspunsul la această întrebare poate fi:
      – Doresc să văd un cadru general, în care mă interesează să urmăresc prezenţa unei persone şi nu mă interesează neapărat identificarea acesteia;
      – Mă interesează să văd dacă într-o parcare sunt locuri libere, dar nu mă interesează sa văd şi numărul de înmatriculare al maşinii;
      – Vreau să pot identifica persoana sau numărul de înmatriculare al autovehiculului.
   În prezentarea de mai jos vei vedea amplorea cadrului supravegheat în funcţie de anumite rezoluţii ale camerelor video de supraveghere:

                    Imagine comparativă funcţie de tipul rezoluţiei camerei video

 

   Dacă ţi-ai identificat corect nevoia, vei fi scutit de neplăceri sau dezamăgiri ulterioare achiziţiei.
   Atenţie! O cameră video nu funcţionează precum ochiul uman – cu o cameră video nu pot identifica o persoană în orice punct al imaginii la un moment dat.
   Regulă: Claritatea unei imagini este direct proporţională cu rezoluţia camerei video. Cu căt am o rezoluţie a camerei video mai mare, cu atăt mai clară va fi imaginea.
  Totuşi, pentru a putea identifica o persoană va trebui să corelăm rezoluţia camerei video cu tipul de lentilă ales.
   3. Lentila
   Cuvântul lentilă vine de la cuvăntul francez lentille, care provine de la cuvăntul „linte”, o plantă cu seminţele de formă biconvexă. Cuvăntul francez provine la răndul lui din latinescul lenticula, care este forma diminutivă a lui lens cu acelaşi sens „linte”.
   Prima menţiune despre lentile o face poetul grec Aristofan, care în comedia Nephelai (Norii), vorbeşte despre o lentilă folosită pentru a da foc unui obiect, concentrănd razele soarelui.
   Primul tratat de optică a fost scris de matematicianul persan Alhazen, în jurul anului 1000 e.n, în care descrie rolul cristalinului uman în formarea imaginilor pe retină.
   Prima pereche de ochelari cu lentile bifocale a fost creată în anul 1760, de celebrul inventator al paratrăsnetului, Benjamin Franklin, mai cunoscut poate de publicul larg din faptul că imaginea sa se află pe bancnota americană de 100 $.
   Franklin suferea atît de miopie cît şi de hipermetropie şi era nevoit să schimbe ochelarii, motiv pentru care şi-a confecţionat ochelarii prin taierea lentilelor a două perechi de ochelari şi lipirea acestora.
   Alegerea corecta a lentilelor este o decizie foarte importantă, care datorită literaturii foarte tehnice şi uneori confuze crează probleme şi specialiştilor.
Pentru alegerea corectă a unei lentile trebuiesc parcurşi următorii paşi:
   a). Alegerea corectă a dimensiunii senzorului CCD ( Charge Couple Device ) al camerei video, lucru forte important deoarece obiectivul trebuie să focalizeze imaginea pe suprafata senzorului.
   Alegerea lentilelor cu dimensiunea greşită a senzorului va face ca imaginea să fie prea mare (imagine decupată) sau prea mică pentru senzor.
   Camerele CCTV de supraveghere au senzori CCD care variază de la 1/5” pănă la 1”, cele mai multe avănd senzorul CCD cu dimensiunea de: 1/3” sau 1/4”. În imaginea alăturată este prezentată o poza cu un senzor CCD.

   b). Lungimea focală a obiectivului, este distanţa ( în milimetrii ) de la centrul obiectivului pănă la planul focal al camerei ( senzorului CCD ).
   Distanţa focală va determina atăt cămpul de vedere căt şi adăncimea acestuia, şi este un element crucial pentru stabilirea corectă a scenei.
Pentru a determina corect distanţa focală, vom utiliza formula de mai jos:
                                     f = ( d * s ) / L (1)

unde:
f – distanţa focală
d – distanţa faţă de obiect
L – lăţimea obiectului sau a scenei
h – înălţimea scenei sau a obiectului
s – dimensiunea senzorului ( exprimată în mm şi este: 3.6 mm pentru 1/4” şi 4.8 mm pentru 1/3”)
   Pentru a înţelege mai bine să considerăm doua exemple:
   Exemplu 1: Să spunem că dorim să vizualizăm o zona cu lăţimea L = 1.2m, de la o distanţă de d = 3m şi folosim un senzor CCD de 1/3”, care are s = 4.8 mm. Aplicănd formula avem:
    f = ( d * s ) / L= (3*4.8)/1.2 = 14.4/1.2 = 12 mm
   Deci un obiectiv de 12 mm ar fi idealul.
   Exemplu 2: Să spunem că dorim să vizualizam aceeaşi zonă cu latimea L = 1.2 m, de la o distanţă de d = 3 m, dar folosim un senzor CCD de 1/4”, care are s = 3.6 mm. Aplicănd formula avem:
    f = ( d * s ) / L= (3*3.6)/1.2 = 10.8/1.2 = 9 mm
   Deci un obiectiv de 9 mm ar fi idealul.
   Distanţă focală este în relaţie direct proportională cu cămpul vizual şi cu profunzimea acestuia. Mai precis, cu căt distanţa focală este mai mare cu atăt o scenă de la distanţă va avea o rezoluţie mai bună, dar unghiul de vizualizare este mai mic, cum se va vedea şi din tabelul de mai jos realizat pentru CCD de 1/3”:

   c). Aria de vizualizare, oferă dimensiunile spaţiale ale unei scene la o anumită distanţă faţă de camera video de supraveghere.
   Putem calcula acest lucru extrăgănd din formula (1) parametrul L astfel:

    f = ( d * s ) / L de unde rezultă L= (d * s) /f (2)

unde semnificaţia parametrilor: f,d,s,L a fost prezentată mai sus.

   Exemplu: Dacă dorim sa calculăm aria de acoperire pentru un CCD de 1/3” ( s = 4.8 mm), cu o lentilă de 12 mm ( f=12 mm ), pozitionată la 3 m ( d=3 m) faţă de scenă, atunci aplicănd formula (2), L va fi:

   L= (d * s) /f = (3*4.8)/12= 1.2 m

   Deci, dimensiunea orizontală va fi de 1.2 m. Folosind un raport de imagine standard 4:3 vom putea calcula şi înălţimea sau dimensiunea verticală a imaginii astfel:

    h = 0.75 * L = 0.75*1.2 = 0.9 m

   Deci, cu căt lentila este mai mare, cu atăt zoom-ul va aduce mai aproape un obiectiv sau o scenă, dar se va micşora latimea spatiului: L.
   Recomandare: Atunci cănd nu aveţi foarte clară distanţa de vizualizare, dimensiunea scenei sau unghiul de vizualizare, chiar dacă plăteşti o diferenţă de preţ alege lentilele varifocale cu zoom manual sau motorizat ( de preferat pentru speed dome-uri) , care îţi va permite să realizezi reglaje mai apropiate de dorinţele tale şi în acest fel vei evita dezamăgirea produsă de produsul pe care l-ai achiziţionat.

   4. Distanţa de vizualizare pe timp de noapte
   Vizibilitatea pe timp de noapte este capacitatea unei camere video de a vedea în condiţii de luminozitate scazută. Pentru a se realiza acest lucru camerele video sunt dotate cu dispozitive ajutătoare, integrate în carcasă, care pot fi de urmatoarele tipuri:
   4.1). Iluminarea pe timp de noapte cu IR, combină iluminarea în infraroşu a intervalului spectral 700-1000 nm cu camere CCD sau CMOS sensibile la această lumină. Scena rezultată apare ca imagine monocromă pe un dispozitiv de afişare normal, cum rezultă şi din imaginile de mai jos:

 

4.2). Iluminarea pe timp de noapte cu lumină albă, prezintă avantajul obţinerii de imagini color, poate ilumina o zonă pentru pietoni, personal sau vehicule.

   Acest tip de iluminare are şi funcţie de descurajare, atunci cănd este activată la detecţie de mişcare de un senzor PIR integrat ( introduc elementul uman ) sau prin analiza imaginii ( poate conduce la detecţii fals pozitive, de exemplu mişcarea frunzelor unui copac ).
   4.3). Iluminarea pe timp de noapte cu laser utilizează o sursă de lumină cu impuls pentru vizualizarea scenei şi prezintă avantajul că se pot vizualiza imagini aflate la distanţe mai mari ( păna la 3000 m ) decăt vizualizarea în infraroşu sau cu lumina albă, imaginea fiind similară cu cea în infraroşu.
   4.4). Camerele termice detectează radiaţiile termice, nu au nevoie de o sursă de iluminare şi pot produce o imagine în cele mai întunecate nopţi, pot vedea prin ceaţă uşoară, ploaie şi fum ( într-o anumită măsură ). Mai jos sunt prezentate diferite imagini realizate cu camere termice:

      Definirea scopului sistemului de supraveghere video identifică tipul de lumină care trebuie utilizată. Lumina în infraroşu oferă o distanţă rezonabilă de vizualizare ( pănă la 150m, fără proiectoare suplimentare de infraroşu ), un grad diferit de invizibilitate ( în funcţie de lungimea de undă ) şi nici o poluare cu lumină ( ca în cazul utilizării luminii albe ).
   Iluminarea ar trebui să se potrivească cu unghiul pe care îl are obiectivul camerei video pentru a asigura o bună performanţă. Dacă este ales un unghi de iluminare prea îngust, camera video va vedea un loc luminos în mijlocul scenei şi contrastul dintre zonele luminoase şi intunecate de pe scenă va fi prea mare pentru a oferi imagini de înaltă calitate.

                          Cameră video cu lumină albă cu PIR încorporat 


Problema de mai sus este remediată la camerele video de ultimă generaţie, infraroşul este inteligent şi este corelat cu unghiul obiectivului camerei video, singurul element de care trebuie să ţinem cont este să nu avem obstacole pănă la scenă, care să obtureze iluminarea în infraroşu.

   În alegerea distanţei de iluminare pe timp de noapte trebuie să ţii cont ( ca şi la lentile ) că pe masură ce distanţa de vizualizare pe timp de noapte creşte, unghiul de vizualizare scade, deci şi lăţimea scenei L.
   Pentru o alegere corectă a nivelului de iluminare trebuie ţinut cont şi de nivelul de luminozitate al scenei pe care doreşti să o vizionezi, căt şi de specificaţiile camerei video, nivelul minim de iluminat la care funcţionează. Pentru exemplificare, vezi tabelul de mai jos:

   Recomandare: Înainte de a achiziţiona o cameră video de interior sau exterior defineşte foarte clar la ce distanţă vrei să vizualizezi o scenă pe timp de noapte: 10m, 20m, 30m, 40m, 80m, 130m, etc şi verifică ca infraroşul acelei camere să acopere acea distanţă.
   În încheiere, aş dori să menţionez că exista o serie largă de parametrii care definesc funcţionarea unei camere video ( care uneori şi pentru specialişti pot fi neologisme WDR, DNR, BLC, etc ), dar pentru aplicaţii casnice sau semiindustriale, dacă ţii cont de cele arătate mai sus sigur nu vei avea surprize neplăcute şi vei putea să faci alegerea optima în concordanţă cu dorinţele tale.
   Totuşi, dacă ai neclarităţi sau doreşti informatii suplimentare contactează-mă la numărul de telefon afişat în contacte.
   Îţi multumesc că ai avut răbdarea să citeşti acest articol.

 

      Cu drag,

   Dumitru Matei

 

Comentarii închise.